Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Cum va arăta Piteştiul peste câţiva ani

Nu sunt Nostradamus, dar, cu toate acestea, ştiu ce se va întâmpla în perioada următoare în urbea lalelelor. "Previziunea" mea se trage din precedente, iar diferenţa dintre această ipoteză şi catrenele mai-sus-numitului este că prima, expusă clar şi la obiect, se va adeveri. Aşadar:
Cum va arăta Piteştiul peste câţiva ani? Ca un Bucureşti în miniatură. Plin de blocuri, case, parcări, hypermarketuri, betoane, pavele, cu un aer irespirabil. În aceste condiţii, oamenii vor fi din ce în ce mai bolnavi, mai stresaţi, mai descumpăniţi. Cred că nu mai are rost să spun că speranţa de viaţă va scădea îngrijorător.
Pădurea Trivale va deveni "Cartierul rezidenţial Trivale" (ceva gen Pipera), parcurile naturale (deja pe cale de dispariţie) vor fi "îngropate" în plastic. Peste tot va plana o arhitectură "de termopan" sfidătoare şi macabră.
Piteştenii vor fugi ori de câte ori vor avea ocazia spre oazele îndepărtate de civilizaţie. Când se vor întoarce, oraşul îi va întâmpina cu o magnifică... durere de cap.
Bucuraţi-vă fiii urbei sau întristaţi-vă de moarte, căci peste ani şi ani tot dictatura Penduciană va dormi, ăăă, pardon, domni! Pace vouă!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m...

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!