Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Right?

Câteodată dor mai tare sfaturile de bine decât faptele rele.
Ştii cât de greu e când lucrurile nu ies cum ai vrea sau cum ai plănuit şi exact în acel moment lumea te sufocă: "nu e bine", "nu fă aşa". Până la urmă, prieteni îţi sunt cei care ştiu că ştii că ai greşit şi încearcă să te ajute să treci peste.

Comentarii

Aimée a spus…
Yep,stiu ce vrei sa spui si Andreea la fel de bine,ca ea s-a tot chinuit in ultima vreme sa ma ajute sa trec peste niste chestii.Sfaturile deja stia ca le stiu pe de rost,nu mai avea de ce sa mi le mai spuna o data.Si stii de ce dor?Pentru ca uneori sunt momente in care pur si simplu nu poti sa le pui in practica,desi stii ca sunt bune.
Nu-ti ramane decat sa te straduiesti sa fie bine oricum! :* >:D<
Anamaria a spus…
pacat ca trebuie sa simtim pe pilea noastra ce inseamna sa gresim si nu putem doar asculta sfaturile celor trecuti,insa ai dreptate.......prieteni trbuie sa stii sa fie langa tine si sa te sprijine indiferent ce ai facut....bine sau rau,chiar daca exista un ti am spus eu!

Postări populare de pe acest blog

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m...