D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
Sunt mai mult decât încântată. Tocmai am terminat de citit cartea „Criminali în paralel” a autorului piteştean Denis Grigorescu, scriitor care şi-a început în forţă cariera: a luat premiul Romanian Crime Writers Club pentru cel mai bun roman trimis la concursul de manuscrise.
Pe parcursul cărţii, am înţeles şi de ce Denis a fost preferatul juriului. Cartea sa este o surpriză plăcută prin originalitatea faptelor şi a situaţiilor, construcţia bună a dialogului, suspansul permanent şi personajele bine definite. Şi acum, să le luăm pe rând.
Pe parcursul cărţii, am înţeles şi de ce Denis a fost preferatul juriului. Cartea sa este o surpriză plăcută prin originalitatea faptelor şi a situaţiilor, construcţia bună a dialogului, suspansul permanent şi personajele bine definite. Şi acum, să le luăm pe rând.
Acţiunea se petrece într-un Piteşti americanizat (Pitetson) al zilelor noastre. Monotonia urbei este zdruncinată de o serie de crime înfăptuite de profesorul de istorie Michael „Şapcă albastră” Cromwell, de la University of Pitetson. Bărbatul cu un IQ peste medie, pasionat de chimie şi biologie, se foloseşte de o metodă ieşită din comun pentru a-şi satisface instinctul sadic: ucide la întâmplare, injectând otravă în pantofii uzaţi aduşi la ghene. Ca un paradox, moartea readuce la viaţă o rivalitate soră cu nebunia dintre doi elevi de liceu. Astfel că psihologul Richard Vagsin descoperă înaintea tuturor că fostul său coleg de bancă, Michael, este ucigaşul briliant al crimelor inteligente şi pune la cale un plan macabru prin care să-l întreacă. Din acest moment numărul celor ucişi va ajunge la nouă, iar tehnicile criminale întrec orice imaginaţie. Puzzle-ul abominabil va fi însă „dovedit” de inspectorul Steven Barcelo, după luni de cercetări, aşteptări şi piste aparent înfundate.
Ce mi-a plăcut în mod deosebit: concertul Bon Jovi de la Violet Wings Stadium, cartierele şi străzile americanizate: Gavon, Prundwood, Bascow, Expo Park, Bucharest Avenue, faptul că Muzeul de Artă e aici chiar... viu şi devine gazda unor evenimente şi că Jennifer îl seduce pe Steven cu farmecul unei femei frumoase care ştie ce vrea de la viaţă. Mai sunt de lăudat documentarea autorului în ceea ce priveşte tehnicile criminale (!) şi cele de anchetă, precum şi talentul pentru descriere.
Mai multe nu vă spun, pentru că aş strica totul. Eu zic să citiţi, că merită. Îi prevăd lui Denis un viitor strălucit (nu e un clişeu!) şi îl felicit încă o dată pentru debutul său în forţă!
(sursă foto: http://denisvecinu.wordpress.com/)
Comentarii
Si vezi ca vineri seara ne intalnim cu Denis la ceainaria Books&Tea pe Lily Street.