D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
Astăzi vreau să vă vorbesc despre frumuseţe, despre infinitele feluri în care aceasta se propagă. Ne intră în ochi fără voia noastră, ne încântă, ne frământă, ne delectează. Şi nu, frumuseţea nu ar fi desăvârşită fără o minte pe măsură.
Ce urâte sunt trăsăturile fine dacă gura, odată deschisă, le învăluie în banal. Cât farmec izvorăşte însă din acea faţă divină, atunci când vorbele sunt şi ele ambalate în miere.
Şi ca să concluzionez, există femei într-adevăr frumoase (nu doar plăcute la vedere). Un exemplu este colega mea Simona Ştefănescu. Mai multe nu pot spune, nu ar avea rost, de fapt. Scrie, prezintă ştirile, e isteaţă, fermecătoare. Să continui?
Şi nu, n-am primit bani să-i fac reclamă :)
Comentarii
Generalizand, ai totala dreptate despre frumusetea unui frumuseti...
Super-tare! Tu esti prietenul Ioanei/Oanei, nu? Abia acum am vazut, dupa ce am citit comentariile! N-am stiut...
Bravo, sa va iubiti mult si bine!