D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
Deşi tradiţia spune că de Joia Patimilor se înroşesc ouăle, eu nu m-am conformat... din lipsa timpului. Dar, am promis că mâine, printre una şi alta, voi merge la hypermarket să fac cumpărături pentru frumoasele sărbători. Voi lua ouă, roşeală şi alte cele pentru o masă bogată de Paşte. Nu de alta, dar e prima dată când fac asta în calitate de soţie... şi vreau să iasă foarte bine.
V-am mai spus eu şi în alte dăţi că meseria de reporter e foarte frumoasă. Astăzi, spre exemplu, am fost cu Marian la Centrul de Tip Familial Găvana unde am filmat fiecare câte ceva. El a făcut o ştire despre copiii care sunt "înfiaţi" temporar pe perioada sărbătorilor. Cu bucurie am aflat că deşi la centru sunt 31 de micuţi, 20 îşi găsiseră deja un cămin în care să spună senin şi cu bucurie în suflet "Hristos a înviat!". Pe de altă parte eu am întâlnit-o pe doamna Nela, bucătăreasa Centrului, care veselă şi poznaşă tocmai înroşea ouă. Aşa că n-am putut rata ocazia de a-i afla secretele culinare. Voila!
S-au vopsit ouale
Comentarii