Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Realism sau optimism?

Mi-au spus unele persoane că blogul meu s-a schimbat, că nu mai e atât de optimist ca la început. Se poate. Sinceră să fiu, n-am avut timp să fac o retrospectivă a articolelor.
Însă... chestia cu optimismul m-a cam pus pe gânduri. N-aş spune că m-am schimbat, decât că poate m-am mai maturizat, o dată cu problemele, grijile, munca. Sunt un alt fel de om. Mai pragmatic acum, mai interesat de tot ce se întâmplă.
Să ne facă oare realismul să dăm optimismul uitării?

Comentarii

Anonim a spus…
Buna, Raluca!abia de cateva zile am poposit si eu pe blogul tau, din intamplare :)scrie aici, la profil, ca iti place sa comunici:) am o curiozitate... :-S ce la ce facultate esti studenta?
p.s. pesimism-->realism-->optimism ...nu-i rau deloc sa fii realist!:)

pe curand

Postări populare de pe acest blog

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m...