Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Generaţia "Tupeu fantastic"

Ştiam de liceeni că au un tupeu de nedescris şi fitze la greu. La ei chiar nu mă mai miră nimic. Dar, la copiii de generală aveam alte pretenţii. Sunt eu depăşită când spun că "pe vremea mea" nu era aşa? Nu aveam colegi care fumau, nu colege îmbrăcate ca pe centură, nu fitze, nu alcool, nu tupeu insolent, nu înjurături de toate neamurile. Încotro se îndreaptă lumea asta?
Astăzi, la o şcoală din Piteşti, un elev fuma pe gardul instituţiei de învăţământ. Altul se perinda prin faţă etalându-şi ţoalele lălâi de rapper. Un prichindel dăduse la maxim maneaua cu Guţă de pe telefonul mobil. O duduie înjura de ce n-are, în timp ce colega îi explica ultimele amănunte picante din viaţa ei. Cireaşa de pe... coliva învăţământului fiind desigur Teza unică la Limba şi Literatura Română. Din respect pentru cititorii blogului, mă abţin să reproduc spusele de dulce ale micilor bestii în legătură cu noua metodă de evaluare!

Comentarii

Anonim a spus…
Bun. Si ce crezi ca ar putea fi de facut in cazul asta? eu imi storc mintile si...n-am nicio idee:(( off
Raluca Nicula a spus…
Eu n-am ce sa fac... Voi face ceva cand voi avea un copil. Deocamdata n-am nicio putere!
Raluca Nicula a spus…
Eu n-am ce sa fac... Voi face ceva cand voi avea un copil. Deocamdata n-am nicio putere!
Anonim a spus…
maaaaaare dreptate ai...dar si mai ciudat e ca nu e doar in scolile din romania asa ceva ci PESTE TOT!asta am observat si eu...la tinerii de-aici...foooarte ciudat si....PERICULOS!mei mi-e teama de lumea in care o sa creasca fetita mea...dar atat cat mai traiesc o voi apara cu ganduri bune...

Postări populare de pe acest blog

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m...