D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
Voi aveți femei de serviciu la bloc, eu am o doamnă. Nu una d-aia care a făcut facultate sau cu aur încolăcit pe degete. Nici măcar una care să vorbească prea cursiv și în termeni pe care să-i descifrezi cu DEX-u'n față.
Nu!
La mine pe scară face zilnic curat, de ți-e milă să calci, o tanti de peste 60 de ani, umilă, drăguță, respectuoasă. Într-o zi, pe când făceam slalom printre porțiunile date cu mopul, ca să nu-mi "bag picioarele" în munca ei, i-am dat, în grabă "Bună ziua!". Ea, sfioasă, a ridicat capul din pământ și mi-a răspuns "Sărumana!".
La mine pe scară face zilnic curat, de ți-e milă să calci, o tanti de peste 60 de ani, umilă, drăguță, respectuoasă. Într-o zi, pe când făceam slalom printre porțiunile date cu mopul, ca să nu-mi "bag picioarele" în munca ei, i-am dat, în grabă "Bună ziua!". Ea, sfioasă, a ridicat capul din pământ și mi-a răspuns "Sărumana!".
Acum vedeți de ce "doamna mea" e mai presus decât restul doamnelor?
Comentarii