D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
De câteva nopţi e ceaţă... Una greoaie şi prea albă, criminală de-a dreptul. Mă apasă pe suflet! E prea sufocantă.
Mă pierd prin lume, privesc cu ochi goi portretele oamenilor de pe stradă. Desenez doar contururile aparenţelor lor cu un creion tocit de suferinţă. Un râu amăgitor îmi inundă poiana sufletului, înecând o iluzie. Până când? Pân-ce mâinile care mi se întind nu vor mai fi atât de reci...
Mă pierd prin lume, privesc cu ochi goi portretele oamenilor de pe stradă. Desenez doar contururile aparenţelor lor cu un creion tocit de suferinţă. Un râu amăgitor îmi inundă poiana sufletului, înecând o iluzie. Până când? Pân-ce mâinile care mi se întind nu vor mai fi atât de reci...
Comentarii