Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Să colindăm, să colindăm, pe Pruncul Sfânt să-L lăudăm!

Pentru mine, nu-i moment mai frumos din an, decât magia sărbătorilor de iarnă.

Naşterea Mântuitorului în „ieslea cea săracă” mă face de fiecare dată să mă gândesc că Dumnezeu, înainte de toate, prin Naşterea Fiului Său, ne-a dat un exemplu de modestie, de smerenie.
Colindele păstrate peste veacuri surprind momentele Crăciunului, fiecare dintr-o perspectivă aparte. Important este mesajul, esenţa. Venirea pe lume a Mântuitorului trebuie să aducă fericire şi speranţă, Naşterea Sa fiind Renaşterea lumii, primul zâmbet al Său în Bethleem fiind totodată şi primul semn al dragostei faţă de oameni.
Să-I arătăm şi noi iubirea Pruncului Sfânt, colindând cu credinţă şi iubire în suflet! Să cântăm Naşterea Minunată fiecare în felul său, dar toţi împreună, cu aceleaşi simţăminte curate!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Câinii latră, ursul merge

Dacă ar fi să caracterizez cumva presa din Argeș, nu aș face-o prin prisma produselor media, ci prin prisma oamenilor care lucrează în această branșă. De mai bine de un an, am tot mers cu ei la conferințe, i-am citit, am interacționat. Când s-a deschis Argeș TV au dat buzna majoritatea cu cv-uri. Cum au venit, așa au plecat, iar apoi ce să facă și ei, ca niște câini cu cozile între picioare ce erau? S-au apucat să arunce cu tot ce puteau înspre tânărul colectiv care se formase: habar n-au cu ce se mănâncă presa (de parcă ei, lucrători la Washington Post de Pitești, aveau), sunt "pipițe și pițiponci", sunt "lingăii" lui Penescu, sunt pierduți. Acuze care ies de obicei din gura oamenilor frustrați. Ceea ce nu știu acești atotștiutori și atotcalomniatori este că la Argeș TV chiar s-a muncit și se muncește în continuare. Acei tineri, veniți majoritatea de pe băncile facultății, s-au format aici, și-au văzut lungul nasului și nu au deranjat pe nimeni (dintre colegi). Eu,...