Treceți la conținutul principal

Postări

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Bilanţ şi urări la final de 2008

Bilanţuri şi iar bilanţuri. 31 decembrie este prilej de "ce a fost", "ce o să fie". 2008 a fost un an frumos, în care m-am făcut femeie de casă şi devreme acasă. Adică: mă alesei cu un loc de muncă, terminai facultatea, mă măritai, mă responsabilizai. Am reuşit să citesc mai mult, după ultimii trei ani în care tot ce lecturam erau numai chestii despre Gutenberg, cazul Watergate, "Presa a patra putere", unele dintre ele minciuni educative. Astfel, i-am cunoscut îndeaproape pe Oscar Wilde, Paulo Coehlo, Vicente Ibanez, Gore Vidal, Chinua Achebe, Paul Goma, Benoît Duteurtre, Knut Hamsun, Julia Kristeva şi dacă am uitat pe cineva să mă ierte :). În altă ordine de idei, sunt mulţumită de ce am realizat în 2008, chiar dacă acum, mai spre final, am avut parte şi de veşti mai puţin plăcute. Dar cred în Dumnezeu şi ştiu că o să se rezolve totul. Acum nu-mi rămâne decât să vă doresc şi vouă "La multe realizări!", "La mulţi (b)ani!" şi "Sănăt...

Just DIDO!

Azi sunt gospodină. Fac curat, mâncare, spăl şi neapărat ascult muzică. Aranjând zecile de CD-uri am dat peste DIDO. Am adorat-o pe fiinţa asta când eram în liceu şi mi-am zis că e timpul să dau taaaare boxele şi să cânt împreună cu ea. Atât timp cât Bogdan nu-şi pune mâinile la urechi, e bine! DIDO // LIFE FOR RENT Dido - Who makes you feel DIDO -Hunter

Prea mult zgomot... pentru un Crăciun!

Crăciun = îmbuibare. Crăciun mai e egal de asemenea cu beţivi din abundenţă, aglomeraţie teribilă în supermarketuri, programe proaste (în majoritate) la televizor. Mult prea multă bătaie de cap pentru trei zile. Pentru mine sunt mai frumoase cele două săptămâni dinainte... Crăciunul mai înseamnă şi prea multe sarmale halite după ce mama ţi le bagă pe sub nas: "Cum? Numai două? Păi tu eşti femeie de două sarmale? Înseamnă că nu-ţi plac!". Sau... exces de carne de porc: tot familionu' de la ţară a tăiat godacii în perioada asta. Hai cu şorici, hai cu carne prăjită, cu tobă şi cu toate preparatele posibile. Presupun că atunci când s-a născut Iisus (ştiţi voi, Cel pentru care ar fi trebuit să sărbătorim noi în aceste trei zile...) trebuie să fi fost mare bairam, care s-a lăsat cu alcool peste măsură, cu sarmale în foi de varză, cu porci tăiaţi şi neapărat cu vacanţă la Braşov. Altfel nu-mi explic de ce toată lumea urmează aceste tipare. Nu vi se pare că e prea mult zgomot... ...

Din "nimicurile" de zi cu zi...

"Iubita, trezeşte-te! Ninge! S-a pus deja un strat mic pe pământ." Aşa m-a ridicat din pat de dimineaţă. Pentru un moment am simţit fericirea cum îmi pătrunde în fiecare oscior. El, zăpada, Crăciunul au fost motivele pentru care am început o zi superbă. Dacă până seara zăpada s-a cam dus, iar Crăciunul îşi ia încă la revedere, dragostea lui pentru mine, cu siguranţă, va dura atât cât va avea o inimă... Au trecut patru luni de la cel mai frumos eveniment din viaţa noastră şi dacă albumul datat nu mi-ar aminti acest lucru, aş putea jura că s-a întâmplat ieri.

Cadou de Crăciun

Vă doresc un Crăciun plin de lumină şi împliniri. Şi pentru că ţin foarte mult la voi, cititorii mei, vă fac un cadou. O povestioară tocmai bună de savurat între două-trei înghiţituri de cafea sau ciocolată caldă. Merită s-o citiţi! La mulţi ani! Poveste De Craciun Cu foarte multi ani in urma, atat de multi incat le-am pierdut sirul, traia intr-un orasel din sudul Braziliei un copil de vreo 7 anisori, pe nume Jose. Isi pierduse parintii inca de mic si fusese adoptat de o matusa zgarcita, care, desi avea o gramada de bani, nu cheltuia aproape nimic cu nepotul ei. Jose, care nu cunoscuse niciodata iubirea, credea ca asa era viata si nu se supara. Cum locuiau intr-un cartier de oameni avuti, matusa l-a obligat pe directorul scolii sa-l accepte pe nepot cu o plata de numai o zecime din taxa obisnuita, amenintand ca daca nu-l primeste il reclama prefectului. Directorul n-a avut incotro, dar ori de cate ori putea le cerea profesorilor sa-l umileasca pe Jose, sperand ca o sa se poarte urat si...

Crăciun fericit!

La televizor văd numai filme despre Crăciun... evident... americane. Am primit felicitări virtuale scrise în engleză, cu un "Merry Christmas" cât mine de mare. "Santa Claus is comming to town" e postat pe toate site-urile de muzică şi pe majoritatea blogurilor. Ce se întâmplă? Trăiesc în America şi eu nu ştiu? Lăsaţi-mă cu americanismele, englezismele şi ieftinismele măcar în perioada asta. Sunt româncă, mă îndop în perioada asta cu sarmale, mămăligă, friptură de Ghiţă din ograda de la ţară, beau vin de Vâlsăneşti. Aşa că, nici prin cap nu-mi trece să cânt "Jingle bells"... nu de alta, dar nu prea merge cu piftia de-abia închegată de bunica. Parcă mai bine sună un colind autohton. "Sculaţi, sculaţi, boieri mari, Sculaţi voi români plugari, Că vă vin colindători Noaptea pe la cântători" Stefan Hrusca -Deschide, nana, usile Vezi mai multe video din Muzica »